sâmbătă, august 15, 2009

Meseria - bratara de aur?

Hm... contrar acestei zicale, desi imi place ce fac, sau mai bine ce facem inainte sa intru in concediu cu Radu, nu vad de ce "bratara de aur"??? Adica, teoretic, daca o "vand" traiesc mai bine, nu? Ca daca doar o "port" e posibil sa-mi dea cineva pe strada una peste fata si sa mi-o fure... Dar cine ar face asta cu asa o "bratara"?

Chiar, cine mai vrea sa fie in ziua de azi profesor?

Unde mai pun ca, desi meseria mi-o cere/impune, sunt atat de lenesa la scris si cand vine vorba de blog! Si nu pentru ca nu as avea ce, pentru ca desi "stau" acasa mi se intampla o multitudine de lucruri si invata o gramada de alte lucruri despre mine si despre fiul meu, incat as putea umple interenetul cu povete! Da, povete, ca la asta se pare ca ma pricep cel mai bine! Dar nu fac asta! De ce? Pentru ca inca nu mi-am ordonat gandurile si inca nu m-am trezit din "betia" cresterii unui prunc! Promit sa fac asta cat de curand! Altfel, cred ca Omega3 nu-si mai are rostul in viata mea. :))

Astept pareri!

7 comentarii:

  1. Roxana, în ziua de astăzi nici măcar nu ştii ce meserie ai vrea să ai... Nu mai găseşti respect niciunde.
    Cât despre scrisul pe blog... Eu te înţeleg poate cel mai bine - de atât de multe ori "trag de mine"... renunţ la ore de odihnă... pentru că nu vreau să "uit" să scriu. Mi-am pierdut mult "îndemânarea" ocupându-mă exclusiv de copil. uneori mă simt vinovată că mă dedic şi altor "prostii" în loc să fiu DOAR cu el. Îl văd cum creşte şi mă gândesc că nici o preocupare din lume nu merită să mă facă să pierd un gest al lui... Eu sunt încă... duală... vreau şi nu vreau. Îl vreau doar pe el, dar mă vreau şi pe mine... mai există o doza de egoism.
    Cu toate acestea, mă simt împlinită. Poate mai împlinită decât o mamă care a şi-reluat serviciul în favoarea carierei, pentru acea "braţară de aur", dar îşi vede copilul doar dimineaţa şi seara - şi atunci dormind, iar peste zi încearcă din răsputeri să îi audă un gângurit la telefon, pe când copilul se agaţă de gâtul şi bonei spunându-i şoptit "mama"...
    Pupici dulci lui Radu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai dreptate, iguana! Nici eu nu am ales varianta bunici/bone pentru copilul meu si nu regret nici o clipa! Si cred ca asta este cel mai important eveniment din viata noastra ca OM pe acest taram!
    Si mie imi mai trece uneori prin gand ca mi se va lenevi neuronul, mai ales ca mi-am schimbat total ritmul vietii. Poate totusi Omega3 isi face treaba :P
    Pupici si lui David!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce post vechi...dar abia acum l-am vazut...
    Mi se pare exceptional ceea ce spuneti, dar totusi...sunt unele lucruri pe care nu le-ati fi avut, nici macar visat, daca nu ar fi fost unii egoisti care sa le creeze. Nu credeti ca pur si simplu sunteti din alta epoca? Vreti progres pentru generatiile viitoare sau vreti sa stati in pestera cu copilu' ? Ma bucur ca lumea e diferita...doar cu voi eram poate astazi 9 miliarde in loc de 7 si ne rugam sa vina furtuna cu trasnete sa facem foc...Sunteti o rusine, vreti egalitate, nu vreti ca femeile sa fie discriminate...dar stati minim 2 ani acasa, si fugiti la gradinita ca "ala mic a stanutat". Patetic... unele femeile chiar ar trebui sa ramana la cratita.
    O seara buna

    RăspundețiȘtergere
  4. Cred ca mai aveti putin pana sa intelegeti cu adevarat sensul vietii... Chiar si a dumneavoastra... ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. Un copil este o poveste, o poveste de iubire .Ca sa o asculti, trebuie sa o vezi.Daca pierzi povestea , alegi sa fii un"batran" furios.Gina

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna Ziua!
    Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor si nu numai.
    Am vizionat cu atentie blogul tau si vreau sa spun ca am fost foarte fascinat de ceea ce am gasit. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Încep sa îl citesc cu drag.
    Noi promovam la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tau ; am specificat sursa articolului si am deschis si un subiect pe baza acestuia. Daca doresti, poti sa ne recomanzi orice articol si noi îl vom promova.
    Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
    Ne-ar face placere, de asemenea, sa stim ca ai dori sa ne sustii în acest proiect de radio si sa accepti o eventuala colaborare.
    Pe Radio Whisper se difuzeaza toate genurile de muzica, exceptând manele si piesele necenzurate, avem si câteva emisiuni, stiri etc. Ne-am propus sa realizam un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de sustinerea si ajutorul tau si al celorlalti colegi bloggeri. Dorim sa cream o echipa numeroasa, de oameni cu un talent aparte si m-am gândit ca, poate, ai vrea sa ni te alaturi si sa colaboram, binenteles, pe unul dintre domeniile care îti place. Dorim, de asemenea,sa iti acordam un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile si modul de a gândi al bloggerilor si al ascultatorilor nostri.
    Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tau si sa ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un email asculta.whisper@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
    Multumesc,Cu stima Vlad!

    RăspundețiȘtergere
  7. Felicitari in primul rand pentru blog,este o munca depusa eficient,in al doilea rand pentru minunatele postari...mi se pare foarte interesant. succes si sa munciti cu cel putin acelasi simt de raspundere pe viitor

    RăspundețiȘtergere